IDENTITY CHANGES IN CRISIS SITUATIONS. ANXIETY, FRUSTRATION AND ANGUISH DUE TO THE COVID-19 PANDEMIC

ABSTRACT

In this article, a review of the socio-anthropological literature on the impact of pandemics on the mental health of the population is made. Also, the way this pandemic affects the construction of identity of the population affected by pandemic is taken into discussion. The historical-anthropological perspective refers to the plague epidemic that affected Europe during the Middle Ages, to its psychological impact from the perspective of the individual's relationship with otherness - as a possible source of danger. The article presents a series of similarities and differences from the perspective of anguish, anxiety and frustration caused to the population by the plague pandemic and the Covid-19 pandemic, highlighting the results of studies published during 2020 in journals indexed in Web of Science, dedicated to the impact of the pandemic. of Coronavirus on the mental health of the population. The research focused on several dimensions of the social construction process of the Covid-19 pandemic, among which we mention information on the pandemic, restrictions imposed by the authorities as elements of social (re)construction of the limit of the human condition, medicalization of the social life and the perception of the contemporary society as a risk society. In this article we will refer exclusively to the results aimed at changes in the identity construction of people affected by the pandemic.AlternateDans cet article j'ai passé en revue de la littérature socio-anthropologique sur l'impact des pandémies sur la santé mentale de la population. Aussi, la manière dont cette pandémie affecte la construction identitaire de la population touchée par la pandémie est prise en compte. La perspective historico-anthropologique fait référence à l'épidémie de peste qui a touché l'Europe au Moyen Âge, à son impact psychologique du point de vue de la relation de l'individu avec l'altérité - comme une source possible de danger. L'article présente une série de similitudes et de différences du point de vue de l'angoisse, de l'anxiété et de la frustration causées à la population par la pandémie de peste et la pandémie de Covid-19, mettant en évidence les résultats d'études publiées en 2020 dans des revues indexées dans Web of La science, dédiée à l'impact de la pandémie. du coronavirus sur la santé mentale de la population. La recherche a porté sur plusieurs dimensions du processus de construction sociale de la pandémie de Covid-19, parmi lesquelles nous citons les informations sur la pandémie, les restrictions imposées par les autorités comme éléments de (re)construction sociale de la limite de la condition humaine, médicalisation de la vie sociale et perception de la société contemporaine comme société du risque. Dans cet article, nous nous référerons exclusivement aux résultats visant les changements dans la construction identitaire des personnes touchées par la pandémie.AlternateÎn acest articol se realizează o trecere în revistă a literaturii socio-antropologice privind impactul pandemiilor asupra sănătăţii mintale a populaţiei. De asemenea, este luat în discuţie modul în care această pandemie afectează construcţia identităţii populaţiei afectate de pandemie. Perspectiva istorico-antropologică se referă la epidemia de ciumă care a afectat Europa în Evul Mediu, la impactul ei psihologic din perspectiva relaţiei individului cu alteritatea – ca posibilă sursă de pericol. Articolul prezintă o serie de asemănări și diferenţe din perspectiva angoasei, anxietăţii și frustrării cauzate populaţiei de pandemia de ciumă și pandemia de Covid-19, evidenţiind rezultatele studiilor publicate în cursul anului 2020 în reviste indexate în Web of Science, dedicate la impactul pandemiei. de Coronavirus asupra sănătăţii mintale a populaţiei. Cercetarea s-a axat pe mai multe dimensiuni ale procesului de construcţie socială a pandemiei de Covid-19, printre care amintim informarea asupra pandemiei, restricţii impuse de autori ăţi ca elemente de (re)construcţie socială a limitei condiţiei umane, medicalizare. a vieţii sociale şi a percepţiei societăţii contemporane ca societate de risc. În acest articol ne vom referi exclusiv la rezultatele care vizează schimbări în construcţia identitară a persoanelor afectate de pandemie.